Comuna bånåteanå, Moravita, în a cårei componentå se aflå localitåtile Dejan, Gaiul Mic, Moravita si Stamora Germanå, este asezatå în Câmpia de Vest a României.
Fundamentul Câmpiei vestice este cel cristalin „Tisia”, peste care s-au depus treptat depozite de aluviuni de vârstå tertiarå si cuaternarå care au fost acoperite în fazele glaciare si interglaciare de depozite de loess si de nisip.
Evolutia paleogeograficå începe din Neogenul superior, când cutele din jur închid marea care s-a extins asupra câmpiei întregi si o transformå într-un lac interior. Lacul Panonic – format acum – nu mai are nici o legåturå cu restul mårilor europene, iar începând cu Levantinul descreste, devenind din ce în ce mai mic. Pe fundul lacului se depune un strat gros de sedimente aduse de râurile ce veneau din Carpati, caracteristice Levantinului: nisipuri, depozite lacustre, pietrsuri.
Localitåtile Dejan, Gaiul Mic, Moravita i Stamora Germanå se aflå situate în Câmpia Gåtåii, care este o câmpie subcolinarå de tip Pitesti, cu våi divergente si terase în evantai, prezentând un relief cu våluri domoale, cu înclinare generalå spre NNE, fapt care face ca acestea så aparå sub forma unor cueste foarte largi si cu denivelåri de cca. 20-50 m, cele mai tipice fiind cuesta Gåtaia-Opatita si cuesta Moravitei.
Limita vesticå poate fi determinatå ca o linie ce trece prin punctele Buzias, Sacosul Turcesc, Liebling, Folia, Opatita, Denta, Gaiul Mic. Avem câteva câmpuri si zone colinare principale: Câmpul Vucovei, între valea Sureani si Pogånis, Câmpul sipetului între Pogånis si Bârzava, Câmpurile Muravei si Stamorei între Bârzava si pârâul Moravita, zona colinarå a Clopodiei la poalele dealurilor Doclinului în partea de S-E a judetului.
La sudul Bârzavei, în mijlocul Câmpului Muravei, se înaltå Sumigul, un con de bazalt granular, ridicat la o înål]ime de cca. 200 m, înconjurat de formatiuni diluviene.
Temperatura medie anualå este de 11,10C, precipita]iile medii anuale sunt de 600-700 mm iar vinturile dominante sunt din sectorul vestic.
CÂMPIA MORAVITEI
Câmpia s-a format în urma actiunii apelor printr-o generatie mai nouå de våi, cu obârsiile înåuntru sau la poalele dealurilor piemontane de sub Muntii Banatului care au construit între valea largå a Bârzavei si mica depresiune de contact de sub poalele Vârtejului, un câmp tåiat de numeroase våi radiale, relative adânci si largi, care înconjoarå un „golf” de câmpie aluvionarå recentå (o luncå vastå).
Regiunea se aflå cu peste 20 m mai jos decât nivelul câmpului subcolinar.
Pantele ondulatorii spre câmpia joaså sunt line, fiind cuprinse între 5º si 15º. Albia minarå a pârâului Moravita e adânc sculptatå, încât inundatii nu se produc decât la malurile viiturii.
Pârâul Moravita are o lungime de 50 km, iar suprafata bazinului hidrografic este de 445 km2. Se alimenteazå din izvoarele de talveg si din izvoarele situate în hotarele comunelor Surduc si Ferendia, precum si din apa pârâurilor Clopodia si Crivaia.
Alte pâraie: Crivaia, Boruga, Cremeniste, Roiga.
Solul foarte aluvionar si reteaua hidrograficå, destul de deaså, precum si apele subterane aflate la micå adâncime, ce au permis såparea a numeroase fântâni cu caracter artezian, au contribuit la asezarea locuitorilor în aceste tinuturi (dupå Marius Bizera).
Lanuri în comuna Moravita: Attichflur, Detaerflur, Grossenutweise, Wasserwisen, Grasswisen, Ober Grasswiseb, Kleinjamerflur, Weitewissen, Gernaerflur, Vatinaergebirge, Mittelergebirge, Alte Weingaerten, Postwissen.
Lanuri în Dejan: Dolina, Zodes, Pusta, Cherestur, Brestovic, Slatina, Zabran, Jivin Put, Vidin Put, Cremeni[te, Surduc, Izvor.
Lanuri în Gaiul Mic: Checia, Maramor, Col]ul Cremeni[tei, Gåiciul, Râtul, Livezile Mari, Livezile Mici, Nisipuri, Uli]a, Mlaka.
Pe categorii de folosintå, terenurile comunei se prezintå astfel:
Arabil Påsuni Fanete Vii Livezi Total agricol Neagricol Total
5550 2086 304 1 2 791 3 565 8478 ha
Cele mai des intalnite culturi sunt cele de cereale påioase, porumb, floarea soarelui si soia.